gototopgototop
Vineri, 25 Februarie 2011 19:08

Rromii, o problemă delicată, dar care este tratată superficial de prea mult timp

Scris de  Catalin Paul Bondar
Evaluează
(1 vot)

   Imediat după perioada comunistă, în România au apărut soluţii pentru vechile probleme, cât şi pentru cele noi. Problema minorităţilor a apărut după prăbuşirea regimului comunist şi au fost mediatizate tot mai mult după ce România a decis să adere la Uniunea Europeană. În încercarea de a adopta politici şi programe pentru a integra comunitatea romă au apărut unele piedici şi probleme atât din partea minorităţii cât şi din partea guvernului.

 O piedică în integrarea romilor. Tradiţiile

O cauză principală a faptului că romii nu au reuşit încă să se integreze o reprezintă tradiţiile. Se ştie că aceştia îşi respectă cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile. Puţini sunt cei care au renunţat la obiceiurile lor şi au încercat să se conformeze cerinţelor de viaţă ale secolului XXI.

În tradiţia romă, familia ocupă un rol central.Copilul, la rromi, e văzut ca un dar ceresc, de aceea romii fac mulţi copii. O casă fără copii e o ruşine pentru romi. Familiile tinere sunt educate sub supravegherea atentă a părinţilor, a soacrei mai ales, care are totdeauna un cuvânt cu greutate şi influenţă, fiind cea mai bătrână femeie, căreia toţi îi datorează mult respect. De multe ori i se cere sfatul şi în educarea copiilor. Ţiganului îi este foarte frică să facă din copilul lui „domn”, deoarece, când acesta se realizează îşi dispreţuieşte părinţii. Este o logică veche a familiilor rome, care în multe cazuri s-a dovedit a fi foarte adevărată..

Problema principală a romilor. Sărăcia

Romii sunt mai degrabă descrişi în termeni care ţin de social şi de economic, decât prin trăsăturile lor culturale. Murdăria, furtul, cerşetoria, marginalizarea socială slujesc de obicei la a-i defini.

Conform datelor oficiale, în România trăiesc circa 535.000 de romi, dar în realitatte numărul lor este de aproximativ 1,5 – 2 milioane. Peste 26% dintre romi îşi duc viaţa numai din ajutorul social, 14,4% mizează pe venitul minim garantat, iar 80% trăiesc în sărăcie. Un raport al Ministerului Muncii arată că doar 9% dintre tinerii romi au liceul terminat, în timp ce raportul din 2009 al Comisiei Prezidenţiale relevă că în doar 8% dintre gospodăriile rome există un calculator. Cel mai mare procent de analfabetism se înregistrează tot în rândul populaţiei rome, şi anume 28% dintre cei care au frecventat şcoala primară, dar nu au absolvit-o.

Cei mai mulţi dintre rromi au ca principale surse de venit beneficiile sociale (alocaţii pentru copii şi pentru şomaj, pensii, ajutor social).Veniturile salariale, cele mai importante într-o societate modernă, sunt practic inexistente în rândul acestora. Majoritatea desfăşoară activităţi pe cont propriu sau ocazionale, în special munci ziliere, fluctuante şi prost plătite.

Politica autorităţilor statului faţă de etnia romă

            Uniunea Europeană a rezervat României 32 de miliarde de euro de fonduri non-rambursabile, până în 2013, cu condiţia ca ţara să facă cererea oficială şi să justifice ulterior utilizarea lor. Problema constă în faptul că ţara noastră nu reuşeşte să atragă decât o parte infimă din aceste fonduri, neexistând un interes major pentru a rezolva această problemă. Însuşi preşedinte Traian Băsescu declara într-o vizită oficială “"Trebuie să recunoaştem că romilor nu le place să muncească.”

Atitudinea românilor faţă de populaţia de etnie romă

            Majoritatea populaţiei României are o părere foarte proastă despre romi, mai mult de jumătate considerând că acesţia nici măcar nu ar merita să fie ajutaţi. Cetăţenii de etnie romă sunt priviţi cu dispreţ şi sunt marginalizaţi, asta datorându-se şi practicilor legale sau mai puţin legale ale romilor, precum cerşetoria.

Deşi populaţia de etnie romă a venit în România încă de prin secolul al XVI-lea, s-au integrat într-o foarte mică măsură. Acest lucru nu se datorează doar lipsei de interes a statului ci şi a lipsei de cooperare din partea romilor. Aceştia aleg să îşi respecte tradiţiile şi refuză cu înverşunare accesul la educaţie, în ciuda programului prin care statul oferă locuri la buget pentru studenţii de etnie romă.

Romilor le e mult mai uşor să dea vina pe stat şi pe autorităţi pentru situaţia în care se află decât să-şi găsească un loc de muncă. Copiii romi sunt de mici deprrinşi cu o astfel de mentalitate, ei fiind trimişi pe străzi să practice cerşetoria, de la o vârstă foarte fragedă.

În astfel de condiţii ne întrebăm dacă nu cumva romii însăşi sunt vinovaţi pentru că au eşuat să se integreze. Cu siguranţă şi statul are partea lui de vină, acest lucru nu trebuie negat, dar fără colaborare din partea romilor nu se pot face prea multe lucruri.

 Şi aici apare o noua întrebare. Toate aceste fonduri şi eforturi pentru integrarea romilor nu sunt oare în zadar dacă romii nu arată din partea lor semne că ar vrea să se integreze?


Ultima modificare în Vineri, 25 Februarie 2011 21:20
Login to post comments
sus

Abonati-va la fluxul RSS Abonati-va la newsletter!In curand!!!Urmareste-ne pe Facebook!Urmareste-ne pe YouTubeUrmareste-ne pe Twitter!

 
ziare