gototopgototop
Vineri, 25 Februarie 2011 18:56

Infrastructura din Iaşi, monument istoric utilizat zilnic(partea întâi)

Scris de  Ionut Romeo Mazilu
Evaluează
(1 vot)

 Investiţiile în modernizare sunt reduse fiindcă nu sunt bani. Iar cei care au fonduri, precum compania E.ON., preferă sa aloce sumele necesare extinderii reţelei, pentru că astfel se castigă noi clienţi, şi mai putin reabilitării. Pentru modernizare ar fi nevoie de zeci de miliarde de lei, iar în ritmul în care se aloca banii, lucrările de reparaţie şi modernizare vor aştepta cu anii.

 Din acest moment se formează două tabere, a celor care cer rezultate concrete şi o mai rapidă demarare a lucrărilor, a doua tabără este a celor care justifică întârzierea lucrărilor, arată proiectele de modernizare, sumele alocate, durata de implementare, dar şi sursa fondurilor. Dacă privim situaţia din ţară ne este uşor să ne dăm seama că principala sursă de fonduri pentru infrastructură este Uniunea Europeană.

Pentru a înţelege mai bine problemele cu care se confruntă infrastructura, este suficient să privim unele statistici. Astfel problema şoselelor pline de gropi, este mereu actuală şi va mai fi mult timp de acum încolo, în condiţiile în care turmarea unui kilometru de covor asfaltic costă foarte mult iar calitatea lui este mereu discutabilă.

În urma analizelor efectuate de conducerea Primăriei, principalele drumuri din oraş au durata de viaţă depăşită, iar din totalitatea de străzi municipale, s-a reuşit reabilitarea şi modernizarea, din împrumuturi sau din fonduri proprii, la doar 54 km, adica aproximativ 11 %.

Multe străzi importante din Iaşi au durata de viaţă depăşită cu foarte mulţi ani. Deşi normativele tehnice pentru reparaţie capitală presupun ca la cinci ani sa fie turnat un strat de uzură pe toata lăţimea străzii, la unele artere nu s-au mai facut investiţii de peste 10 ani.

 Unele exemple ar putea fi strazile Aurel Vlaicu si Sărărie urmate de Şoseaua Naţională, ultimul covor asfaltic a fost turnat în urmă cu 20 de ani, pe bulevardele Metalurgie şi Anastasie Panu în urmă cu 19 ani, iar în Poitiers acum 17 ani, ceea ce înseamnă că durata de viaţa a asfaltului este depăşită de trei-patru ori. Pe arterele centrale, precum bulevardele Ştefan cel Mare şi Sfânt si Independenţei, reparaţiile capitale au avut loc în urmă cu şapte, respectiv10ani.                                                                                     

O altă problemă pe lângă cea a drumurilor este cea a conductelor de apă şi a magistralelor, a căror modernizare costă extraordinar de mult pentru situaţia economică a oraşului. Unele conducte din patrimoniul ApaVital prin care apa potabilă circulă se apropie de vârsta de 100 de ani, ceea ce înseamnă că durata de viaţă normală este depăşită o dată sau chiar de doua ori.

Practic, peste 70 la sută din reţelele de apă sunt mai vechi decât durata normală de funcţionare şi anual se înlocuiesc circa doi la suta din reţele, din profitul operatorului. Cele mai vechi conducte sunt cele de pe aducţiunea Timişeşti, firul 1 este din anul 1911. Pentru conductele din otel, durata este de 30 ani, iar pentru cele din fonta sau beton de 50 de ani.

Situaţia infrastructurii nu este mai buna nici la CET. Cele cinci magistrale care asigură furnizarea agentului termic în tot oraşul au o vechime de circa 45 de ani. După cum susţin reprezentanţii ţeava este bună, trebuie refăcută în schimb izolaţia. În ultimii cinci-şase ani au fost efectuate reparaţii capitale pe circa 25 la suta din lungimea totală, adica circa 75 km.

Intr-o situaţie asemănătoare se afla şi cele doua magistrale care fac legătura între CET I şi CET II. Este vorba despre 24-25 kilometri de conducte cu diametru de 1,1 metri, care au nevoie de refacerea izolaţiei. Numai pentru aceasta investiţie, costurile sunt estimate la circa cinci-sase milioane de euro.

În opoziţie din punct de vedere al fondurilor disponibile dar fără a fi folosite pentru modernizare este E.ON. Reprezentanţii E.ON Moldova, ai retelei de gaz, cît şi cei ai reţelei de electricitate evită discuţiile despre fondurile oferite modernizării, în schimb se pot lăuda cu fondurile oferite pentru extindere.

Problemele cu care se confruntă populaţia, respectiv lipsa căldurii, scăderea tensiunii electrice şi a presiunii gazului, par să pună sub semnul întrebării investiţiile.  Valoarea investiţiilor în reţeaua de distribuţie, realizate de la privatizare, se ridică la valoarea de sute de milioane, lucru despre care se va vorbi în partea a II-a

Ultima modificare în Vineri, 25 Februarie 2011 20:12

Articole asemănătoare (dupa etichetă)

Login to post comments
sus

Abonati-va la fluxul RSS Abonati-va la newsletter!In curand!!!Urmareste-ne pe Facebook!Urmareste-ne pe YouTubeUrmareste-ne pe Twitter!

 
ziare